Un proiect al Asociației SRITA

Muntele de sare Praid

În Miocenul mediu (Badenian), în urmă cu aproximativ 20 – 22 milioane de ani – pe lângă activitatea vulcanică care formase și Muntii Carpati – pe teritoriul Transilvaniei de azi s-a format o mare puțin adâncă, izolată de marea Tetis din Europa Centrală. Aceasta s-a uscat treptat, rezultând precipitarea sării, și straturile de sare s-au depus, în timp ce arealul Depresiunii Transilvaniei s-a scufundat. Astăzi, grosimea medie a stratului de sare în Transilvania este de 250 de m. Ulterior, datorită eroziunii blocurile de sare au ieşit la suprafaţă, de exemplu la Ținutul Sării. Astfel au devenit vizibile și stâncile de sare din Praid, numite și Muntele Sărat. Este interesant că în solul sărat  trăiesc plante halofile cum ar fi: floarea roşie a sării (Salicornea herbacea), albăstrica (Aster tripolium), Spergularia salina, săricica (Salsola soda), pelinul (Artemisia santonicum), pătlăgina (Plantago maritima), sau limba peştelui (Statice gmelini). Stâncile de sare pot fi vizitate în cadrul traseului tematic “Drumul Sării”. Merită să petrecem ceva timp în zonă și să observăm diferitele formațiuni de sare, ca brazdele, turnurile, conopidele și cristalele de sare.

Acces: de la Praid ne deplasăm pe strada Bánya, trecând pe lângă băile sărate ajungem la Drumul Sării. În cadrul traseului tematic putem vizita și stâncile de sare din Praid contra taxă de intrare. Traseul se află la doar 1,5 km de la intrarea în salină, astfel este ușor accesibil. Dacă venim dinspre Odorheiu Secuiesc putem să ne abatem la Ocna de Sus în direcția Ocna de Jos. Deplasând pe drumul nr. 49  ajungem la intrarea Drumului Sării.